Era o vreme când aș fi dat două săptămâni la mare pe un week-end pe munte și nu m-aș fi simțit păcălit. Apoi, a început să-mi placă și marea mai mult dar păstram paritatea, un week-end la mare, 3 la munte. Apoi au apărut copiii și ne-am dat după plăcerea lor. Că ei preferau oricând o bălăceală unei plimbări prin munți. Dar nu doar asta a fost schimbarea, dincolo de faptul că a crescut ideea de confort, au apărut în program și destinațiile de vacanță ce musai trebuiau să cuprindă și activități sau atracții turistice pentru copii. Și așa s-a ajuns ca la momentul în care te uiți după o destinație de vacanță, să cauți și „ce poți face cu copiii în locul X„. A nu se înțelege că mă plâng, departe de mine gândul ăsta, că oricum, multe dintre destinațiile astea și activități pentru copii, nu erau disponibile când eram eu mic. Așa că, aia e…dacă n-am avut când eram mic, mă bucur și eu acum, cu copiii mei.
Zilele astea tot fac schițe pentru vacanța din Turcia. Și, ca o făcută, cel puțin până acum nu am căutat chestii de făcut și vizitat cu copiii în Turcia. Mda, e dubios, mi-au crescut plozii. Cumva, în trecut mă uitam după un parc tematic, după o grădină zoologică, după ceva care ar fi trebuit să-i mulțumească și pe copii. Anul ăsta, din ce am reușit să pun pe listă am ruine antice și canioane. Desigur, pe lângă astea și multe plaje. Că Turcia nu duce lipsă de așa ceva. Altfel, pe lângă toate astea, în condițiile în care mergem în Turcia cu cortul și facem un road trip de vreo 17 zile, mi-a cam ieșit până acum un traseu de vreo 2500 km. Fără drumul de întoarcere. În fine, ideea este că deși apariția copiilor modifică ideea de vacanță, odată ce cresc, ușor, ușor îi aduci spre ce însemna vacanța pentru tine înainte să ai copii. Altfel, pe lângă ce am pregătit, o să am în vedere și un aqua park. Noi o s-o ardem cu cortul dar pe traseul nostru am câteva aqua park-uri d-astea unde o să putem sta măcar o zi. Nu de alta, dar să nu-mi scoată copiii ochii că i-am dus în vacanță de adulți.
Sper că nu le strică o vacanță mai cultural-istorică. Că de bălăceală or să aibă parte. Și pentru că am tot avut câte o peșteră în fiecare vacanță, am descoperit că pe lângă Pamukale pe care il am pe lista, am descoperit că există peștera Kaklik. I se mai spune și Pamukaleul subteran. Asta pentru că un râu subteran a tot săpat până s-a surpat pământul de deasupra și așa a apărut minunea. Cum e vorba de aceleași ape calcaroase care au dus la formarea minunăției de la Pamukale, s-a întâmplat cam același lucru și în peștera asta.
