Cred că sunt mii de motive pentru care un om pleacă de acasă, să viziteze locuri noi. Cred că fiecare în parte „vânează” ceva. E o ceva ce merge mult mai departe decât am mai bifat un loc. Am și eu câteva astfel de motive însă nu cred că este momentul acum să mă apuc să le înșirui. Cred că în timp o să le tot postez pe aici… Azi mă voi limita la unui singur. Oamenii.
De felul meu, când nu sunt troll, chiar apreciez oamenii. Mai ales pe cei ce au o latură ciudățică. Asta e și motivul pentru care mă bag în vorbă cu nebunii, cu bețivii sau cu alte persoane pitorești într-un fel sau în altul. I-am apreciat cumva pe cei ce o ard pe boemie, pe artiști și pe miserupiști. Probabil am și eu o mică bucățică de așa ceva în mine…dar, cel mai probabil, teama de ceva lipsuri materiale m-au făcut să mă stabilizez și să mă ancorez într-o ceva ce eu consider siguranță.
Un astfel de om, un artist, am găsit la Matera. El este Ralf Koslowski, un neamț ce acu vreo 40 de ani s-a stabilit în Matera. Că cică s-a îndrăgostit de oraș. Adevărul este că e greu să nu te impresioneze orașul ăsta. Și dacă mai ai și ceva înclinații artistice și ceva boemie în tine, te cam atrage să te stabilești acolo. Ne-a povestit omul că în urmă cu 40 de ani Matera nu era nici pe departe atracția turistică din zilele noastre. Casele din Matera erau mult mai puține, unele părăsite și după cum zicea el, în 5 minute erai în centru. Altfel, viață grea, și un loc unde se adunau „ciudații„. În timp ce povestea, mă gândeam că Matera pe care o evoca el, era un fel de Vama Veche cu mult înainte să aibă ce să se strice la ea. Între timp, Matera s-a umplut de case, s-a construit și ușor ușor a devenit atracția turistică din zilele noastre.
Ciolplim piatră, trăim din piatră, trăim în piatră…
Asta ne-a zis Ralf Koslowski când l-am întrebat cum e viața în Matera.
Vreo 10 minute am pălăvrăgit cu el, că mai apoi s-au plictisit copii și ne-am luat la revedere de la el. L-am lăsat să-și cioplească pietrele că părea că-i face plăcere… Foarte volubil, părea împăcat cu sine. Și avea umor omu. Că l-am deranjat de la treaba lui, l-am întrebat dacă pot să-i fac o poză. Și, mucalit, răspunde: Dacă trebuie, ce să fac?! Și ne-am pus pe râs.
Ralf Koslowski e artist, scluptor, constructor de case în Matera și face tot felul de chestii artistice, unele utile dar și alte coliere, brizbrizuri, pandative și ce-i mai trece lui prin cap. Și dacă tot m-am apucat să vă povestesc despre artist, l-am căutat și l-am găsit în ceva documentar în care povestește despre Matera.
Faptul că întâlnesc astfel de oameni este unul dintre motivele pentru care călătoresc. Cumva, cred că sunt puțin invidios pe ei… cred că asta este și motivul pentru care apreciez astfel de întâlniri.