Mă rog, Pensiunea Ciobănelu se află la intrarea în satul Ciungetu, la o aruncătură de băț de Voineasa. Dar s-o lăsăm așa, Pensiunea Ciobănelu Voineasa, asta în caz că aveți chef de plimbări prin zona Voineasa și căutați o cazare decentă, cu camere spațioase și curate, cu mâncărică și cu tot ce trebuie pentru o pensiune. Pe lângă asta, nici prețurile de cazare și masă n-au fost exagerate. În condițiile în care noi am fost gașcă mare și a mai fost încă un grup și toată pensiunea pensiunea a fost full, n-am simțit că ne-am fi călcat pe bătături unii cu ceilalți. Plus de asta, cei ce ar merge însoțiți de copii, aceștia au la dispoziție vreo 3 trambuline, tobogan și un imens loc de joacă. Că tot am zis de păreri despre Pensiunea Ciobănelu, nu sunt singurul care a fost mulțumit de experiența avută aici… Pe booking, pensiunea Ciobănelu are un rating de 9,2, deci, nu sunt singurul care s-a întors cu o părere bună despre pensiunea Ciobănelu.
Altfel, revenind la oile noastre, motivul pentru care am ales să petrecem ultimul week-end din octombrie la Ciobănelu ține de o tradiție veche. Nu, stați liniștiți…nu am avut motiv de petrecere Halloween-ul, am avut un motiv mult mai întemeiat. Așa cum în primăvară, pe motiv de pandemie am serbat retroactiv 20 de ani de Ursul Trubadur, de data asta, exact așa cum e tradiția, în cea mai lungă noapte din an, am serbat 21 de ani de existență a clubului montan Ursul Trubadur. A fost cu depănat amintiri, cu cântat la chitară, cu revedere cu oameni dragi ce o luaseră pe alte drumuri, drumuri ce se intersectează rar.
Eu cu fetele am ajuns la Ciobănelu vineri seara, târziu, aproape de miezul nopții că am avut ceva petrecere pentru copii la clubul de balet. Cum aproape toată gașca are deacum cel puțin un plod, mulți se băgaseră deja la somn. Dar nu toți….E, cu ăștia de nu se băgaseră deja în camere, am stat până pe la ora 2:30 dimineața. Și n-am stat degeaba. Sâmbătă, după micul dejun și niște cafele, ne-am împrăștiat spre ceva trasee. Am avut parte de o zi fantastică așa că jumătate de zi ne-am scăldat în soarele toamnei. Ne-am lipit și de un ultim broz sănătos de munte.
Apoi, ne-am dat jos de pe munte și ne-am oprit care pe la restaurante, care pe la o cafea, o înghețată. Seara, după cină, am încins o cântare ca în vremurile bune. S-au făcut și niște live-uri pe grupul de facebook, să participe și prietenii noștri plecăți prin diferite colțuri ale lumii. Cel mai impresionant moment a fost cel în care o parte dintre cei plecați prin Canada, Statele Unite au scos de la naftaline tricourile personalizate cu UT și au fost alături de noi. Mare lucru cu tehnologia….
Altfel, fiind cumva o reuniune cu foarte mulți participanți, nu am găsit în toate pozele făcute ceva care să nu fie cu oameni…și-s prea mulți ca să-i întreb dacă au ceva împotrivă să le public moacele pe blog. Mă voi limita la două poze…una cu mine în drum spre golul alpin pe o buturugă.
Mai pun o poză și cu noua generație… Ursuleții 🙂 Nu-s copii mei, sunt copii prietenilor ce ne-au însoțit în vacanța din Sardinia și profit de ocazi că sunt pozați din spate și se vede trademark-ul UT pe tricourile lor.
Cam atât despre ieșirea noastră anuală cu Clubul. De final, locația, Pensiunea Ciobănelu a fost foarte ok, ne-am simțit bine și ar fi de revenit și altă dată…. nu de alta dar Cezara a fost în vară aici în tabără și dacă vă ajunge pe la urechi ideea de tabără pentru copii la Ciobănelu, nu ezitați. O a doua chestie care nu știu dacă contează sau nu, pensiunea este administrată de mama fostului creator de modă Răzvan Ciobanu.
Pentru că aici se opresc părerile mele despre pensiunea Ciobănelu, puteți răsfoi pozele și citi alte păreri despre această pensiune aici: