Adică, strict pe socializare. Ceea ce, din când în când ar trebui să facă toată lumea. Altfel, am avut parte de un sfârșit de săptămână în care m-am odihnit. Nu atât fizic cât psihic. Că da, asta a fost week-end de socializare cu prietenii. A fost un sfârșit de săptămână în care nu am vizitat nimic, nu am văzut nimic ce nu mai văzusem, a o fost o întâlnire cu niște prieteni foarte dragi. Pe repede înainte, odată cu pandemia, mulți au renunțat la București și s-au retras spre zone mai izolate, au renunțat la apartamente și s-au dus care încotro. În cazul de față. Popești, Vâlcea și Șimon, lângă Bran. Chestia asta a făcut să ne vedem mai rar. Cum odată cu schimbarea asta se mai schimbă și altele, echipă completă e destul de greu să ne întâlnim. Așa că a rămas deja tradiționala întâlnire anulă de la Șimon.
Dacă în alți ani mai mergeam pe dealuri, mai vizitam una alta în zonă, de data asta ne-am limitat strict la a sta în curte la povești și socializare. S-a lăsat cu grătare, cu foc de tabără, cu dezbateri și depănat amintiri. Dar și cu planuri de viitor. A fost pendelete ca să zic așa. Sincer, m-am odihnit…. că nu m-am mai trezit la 9:30-10:00 de nu mai știu când. Dar m-a și prins ora două dimineața descântând un pahar :))
Sincer, nu am ieșit din curte decât de două ori. Odată să merg după bere și a doua oară după înghețată. Concluzia a fost trasă duminică:
Mda, am o mică mahmureală….dar mă bucur că m-am pricopsit cu ea în compania voastră!