Vacanță în Sardinia-O săptămână nu e de ajuns…

Nici nu știu cu ce să încep articolul acesta despre Sardinia. Cred că cel mai bine ar fi să încep cu concluzia: O săptămână nu e de ajuns. Atât de mișto e insula asta. Bine, ar mai fi încă o chestie care mie, personal mi-a întărit ideea că vacanța în Sardinia a fost pe placul tuturor. În condițiile în care eu mi-aș dori câte o casă prin multe alte locuri, cand mi-a zis soția că și-ar dori o casă în Sardinia mi-a fost clar…. trebuie să mai venim pe aici, să vizităm mai mult din insula asta. Altfel, dacă aveți planuri de vacanță în Sardinia, o săptămână cred că e cam puțin. Și acum hai să vă povestesc succint cum a fost experiența noastră în Sardinia.

În Sardinia am ajuns cu WizzAir, prețul biletelor de avion București-Alghero fiind de 804 lei dus-întors de persoană, biletele fiind cumpărate cumpărate cu vreo două luni și ceva înainte de data zborului. Am stat cu ceva strângere de inimă să nu se anuleze zborul, așa că am așteptat destul de mult cu achiziționarea cazării și închirierea mașinii. Într-un final a fost bine, nu s-a modificat decât ora de zbor, datele rămânând aceleași, 14-21 august. Perioada a fost ca să zic așa, vârf de sezon, luna august fiind luna în care tot italianul intră în vacanță. Și s-a simțit asta cam peste tot, destul de aglomerat, cazări scumpe. Cum am așteptat o perioadă să vedem cum este cu zborul, din lista inițială cu cazări, la momentul achiziționării, am pierdut câteva alternative ce păreau a fi mai ok. Altfel, nu a fost rău…am închiriat un apartament cu 3 camere în La Caletta, Holiday House Camelia. Cazarea e relativ nouă pe booking așa că nu are review-uri momentan. I-am dat noi unul bun, dar trebuie să adune 10 pentru a apărea listate pe booking. În fine, ideea este că apartamentul a fost ok…curat, spațios, amplasat într-o zonă liniștită, la vreo 10 minute de mers pe jos de centrul orașului. Tot la capitolul logistică ar mai intra și mașina. Pentru săptămâna asta de vacanță în Sardinia am avut la dispoziție un Ford EcoSport de la Casualvan. Ca idee, dacă ajungi în vacanță în Sardinia, musai ai nevoie de mașină.

Bun, cam asta a fost partea cu logistica pentru vacanța din Sardinia. Știu că lumea caută plaje mișto în Sardinia așa că hai să vă zic și ce plaje am reușit să vedem noi în cele câteva zile petrecute în Sardinia.

Prima zi a fost ziua de relaș, așa că am ales o plajă din apropiere. Am optat pentru Spiaggia di Su Tiriarzu. O plajă lungă, cu nisip alb, nu foarte fin dar o plajă frumoasă. E greu să zici că e una dintre cele mai frumoase plaje din Sardinia dar este o plajă pe care aș mai merge. Există și zonă cu sezlonguri si există și beach bar dar majoritatea oamenilor de pe plajă preferau să stea pe prosoapele lor. Pentru a ajunge pe plajă, trebuie să traversezi un râu. Există un podeț peste râu și apoi alei din lemn către plajă.

Am stat pe plaja asta câteva ore că au venit câțiva stropi de ploaie și plus de asta ne cam rodea la stomac.

Spiaggia di Su Tiriarzu
Spiaggia di Su Tiriarzu
Spiaggia di Su Tiriarzu
Spiaggia di Su Tiriarzu

Din păcate nu calculasem cum trebuie timpul și nu am mai găsit nimic de mâncare pe la restaurantele din stațiune. Mare atenție la lucrul ăsta… Italienii după ora 14-14:30 închid bucătăria și nu mai gătește nimeni…te țin doar pe băutură până pe la ora 17 când termină bucătarul siesta. Așa că am dat iama în gelaterie și într-un supermarket.

Apoi, ne-am dus pe plaja de langă cazare. Plaja asta e micuță, un golfuleț cu apă liniștită numai bună de tras sufletul și făcut planuri pentru a doua zi. Se numește Spiaggia “della Chiesetta” și era la 5 minute de locul unde am fost cazați. Pe plaja asta am stat până când ne-a gonit noaptea și țânțarii. În drum spre casă ne-am oprit iar la înghețată…

Spiaggia “della Chiesetta”
Spiaggia “della Chiesetta”

A doua zi în Sardinia a fost una dedicată copiilor. Având 4 puradei cu noi, am urcat în mașini și ne-am îndreptat spre Cala Gonone unde aveam în plan să vizităm acvariul din localitate. Din ce am înțeles, cel puțin din jumătatea de nord a insulei este cel mai mare acvariu. Toată lumea a fost încântată de vizita asta, atracția maximă fiind bazinul unde puteai să pui mâna pe pisici de mare. O experiență foarte apreciată atât de cei mici cât și de cei mari. Fetele mele sunt încântate de genul acesta de activități…chiar făceau comparații cu experiența avută cu lemurii de la Zoosafari. Cu lecția învățată, după ce am vizitat acvariul din Cala Gonone ne-am proptit în restaurant la o bere și un suc și am așteptat să deschidă bucătăria…să nu rămânem iar nemâncați. Altfel, pe stilul italian de vorbă lungă, după ce ne-am pus bine cu stomacul, ne-am urcat în mașini și ne-am îndreptat spre cel de-al doilea obiectiv al zilei: Plaja roșie, Spiaggia di Sos Dorroles, una dintre cele mai căutate plaje din Sardinia. Plaja asta este amplasată sub un mare mal argilos și este o plajă cu mici pietricele de culoare roșie. Arată într-un mare fel…apa limpede și nisipul roșu. Din nou, fiind o plajă generoasă nu se pune problema de spațiu…găsești loc berechet. Am stat pe plaja asta până seara, am profitat din plin de bălăceală.

Spiaggia di Sos Dorroles

A treia zi de vacanță în Sardinia a fost una în care inițial nu ne-au ieșit planurile dar le-am dres din mers. Planul era să mergem pe plaja Di Biderosa, una dintre plajele considerate reprezentative pentru zona asta a Sardiniei. Amplasată într-o rezervație naturală, trebuia programare…intra un număr limitat de mașini. Alternativa ar fi fost să lăsăm mașina undeva, departe de plajă, într-o parcare și să luăm un microbus de-al rezervației. Am spus pas acestei alternative și ne-am mutat pe plaja Berchida. Nu știu cât de mișto o fi plaja Di Biderosa dar nici Berchida nu a dezamăgit. O plajă imensă cu nisip alb, fin și ape limpezi și liniștite. Am avut noroc că a fost o zi ușor noroasă că altfel puteam orbi de la albul plajei.

Berchida

Seara am dat o tură prin oraș la ceva festival culinaro-cultural. Personal m-am retras o idee mai devreme pentru că cea mică a clacat și a vrut la somn. Restul au rămas la distracție încă ceva vreme.

A patra zi a fost petrecută pe o plajă nouă. De data asta am pornit în sus, spre nordul insulei. A fost plaja Cala d Ambra. Cumva, dacă ar fi să fac un top al plajelor din Sardinia pe care am apucat să le vizităm în vacanța asta, plaja Cala d Ambra ar fi cam pe la coada topului. Nu că ar fi fost nasoală, dar avea ceva ce nu m-a dat pe spate. Posibil să fi contribuit și vântul ce nu a contenit o clipă, posibil și faptul că apa era mică…oricât m-am dus în larg, nu mi-a ajuns la gât. Cred că copii s-au simțit cel mai bine aici.

plaja Cala d Ambra

Ca de obicei, seara am fost din nou în oraș și la fel ca o seară înainte, eu m-am retras la cazare cu cea mică. Oboseala începea să o prindă din urmă…. Și apoi a început apocalipsa. Cel mai puternic vânt văzut și simțit în 44 de ani de viață. A doua zi la știri anunțau că Sardinia a fost măturată de o furtună cu vânturi de 150-200 km /h, că bărci scufundate, că pagube materiale dar nimeni nu a murit. În schimb, în Corsica, insulă aflată în apropiere, s-a lăsat și cu victime umane.

În cea de-a cincea zi petrecută în Sardinia ne-am urnit mai greu. Deși matinal din fire, mi-am văzut de cafea și i-am lăsat pe ceilalți să doarmă. Încă bătea vântul, încă veneau stropi de ploaie. Apoi brusc, s-a oprit vântul așa că am dat deșteptarea și ne-am pregătit să plecăm spre, poate, cea mai mișto plajă pe care am văzut-o în Sardinia. Plaja Capo Coda Cavallo. Plaja Capo Coda Cavallo(plaja coada calului) ne-a fost recomandată de un italian cu care am socializat la o tavernă în urmă cu vreo două zile. Cred că a fost singurul italian care s-a prins că suntem români. Ne-a povestit mai apoi că a fost în România, că a lucrat la comisia de cultură a UE și a negociat momentul în care Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană. Deh, vremuri…

Cumva, faptul că vremea a fost o idee mai răcoroasă și cerul cu ceva nori ne-a prins bine. În drum spre Capo Coda Cavallo, am prins cu coada ochiului un stol de păsări flamingo. Știam că pe insulă sunt câteva locuri în care se găsesc păsări flamingo însă nu am căutat aceste locuri. Dar dacă tot mi-au ieșit în cale, dacă la doar două minute de mers cu mașina a apărut și un indicator cu ceva rezervație naturală, am făcut dreapta și am ajuns la La Pischera. Păsările flamingo nu le-am văzut dar ne-am lipit de o plimbare foarte mișto prin rezervația asta naturală. Chiar recomand dacă ajungeți pe aici să vizitați această rezervație naturală. Cred că primăvara este demență zona… Altfel, cum ziceam, păsările flamingo erau undeva dincolo de ce puteam face noi la pas prin această rezervație așa că nu le-am văzut. Am găsit în schimb o broască țestoasă foarte interesantă și ne-am bucurat de o plimbărică foarte interesantă prin rezervație. Presupun că primăvara este cel mai mișto aici… Doar presupun. Și apoi am mers pe una dintre cele mai mișto plaje din Sardinia: Capo Coda Cavallo.

Plaja Capo Coda Cavallo
Plaja Capo Coda Cavallo

Poza asta de pe urmă e contextuală, tocmai ce fusese jihadul cu Buhnici…așa că, discuții au fost și dacă tot am dat de poză, zic că e numai bună de time line…că dă bine pe rețele când e gata articolul.

A șasea zi în Sardinia a fost una în care am mixat căldura soarelui cu răcoarea unei peșteri. Despre peșteră o să fie un articol mai amplu, că i-am promis ghidei că o voi face. Nu știu cât o să ajute treaba asta dar mă gândesc că vor mai fi oameni ce vor să încerce și altceva în afară de plajă dacă merg în Sardinia. Am un exemplu în acest sens…când și când, mai am cititori pentru articolul scris despre Grotte di Castellana. Cum ziceam, a ieșit un mix foarte frumos între plajă și speologie. Alesesem ca destinație de plajă, o locație pe care o aveam în plan încă de la plecarea din țară. Este vorba despre Spiaggia delle Dune, Plaja cu dune sau plaja Dunelor. Mă rog, ideea este mai complexă pentră că la locație sunt mai multe plaje, Dumnezeu știe cum sunt partajate. Dar ca idee, pui reper pe hartă Spiaggia delle Dune și ajungi. Plaja aceasta, ca și altele din Sardinia, este parte dintr-o rezervație naturală. Pe plaja Dunelor, ăștia protejează dunele de nisip și crinii. Am prins un moment în care crinii de nisip (Pancratium Maritimum) era înfloriți…și erau mulți.  Altfel, plajă mișto, ape turcoaz, lipsă valuri și o apă numai bună de lăsat copii în ea fără grijă. La intrarea pe plajă am văzut un panou publicitar ce ne invita să vizităm peștera de care vă ziceam la începutul acestui paragraf, peștera Grotta di Gana ‘e Gortoe. Așa că am sunat, am dezbătut și până la urmă am tras o fugă la cazare de unde m-am întos cu pantaloni, hanorace și încălțări închise la vârf. Că astea era condițiile pentru un tur al acestei peșteri.

Pancratium Maritimum
Spiaggia delle Dune

Ziua a șaptea a fost și ultima petrecută în Sardinia. A fost o zi cu peripeții dar despre asta o să vă povestesc într-un alt articol. Cert este că am profitat de faptul că ora de zbor spre România a fost modificată și, în drum spre Alghero, ne-am proptit într-o altă plăjă. Plaja Spiaggia Porto Taverna. Am ales plaja asta cumva la întâmplare așa că la ora la care am ajuns noi, cu greu ne-am găsit un loc în care să întindem păturica. Frumoasă plaja dar foarte aglomerată. Pun aglomerația și pe seama faptului că este relativ aproape de Olbia și acolo există un aeroport…deci, multă lume se învârte prin zonă. După câteva ore petrecute pe plaja Porto Taverna, ne-am luat la revedere de la plajele Sardiniei și am plecat spre Alghero. Aveam de predat mașinile, aveam de prins un avion spre București, aveam o grămadă de amintiri din vacanța ce tocmai se pregătea să devină amintire. Și mai aveam și un plan….să revenim în Sardinia dar pentru o perioadă mai lungă de timp, că am constatat că o săptămână în Sardinia nu e deajuns.

Spiaggia Porto Taverna

Și asta a fost mica noastra escapadă în Sardinia. Din ce aveam în plan am făcut puțin, a fost și vremea destul de capricioasă dar și vârf de sezon. Aveam planuri pentru ceva obiective în care ar fi trebuit să ne folosim de o barcă pentru  a vizita Grotte di Nettuno sau ceva de prin zona Olbia sau Costa Smeralda. Dincolo de ce aveam în plan, am făcut altele…nu sunt regrete, doar motive de a mai merge încă odată în Sardinia.

Ultima zi de vacanță în Sardinia a fost închisă clasic, la o gelatto. Deși nu ar mai fi fost nevoie să intrăm în Alghero, înainte de a ajunge în aeroport, pentru că ne-am încadrat în timp, ne-am încumetat să intrăm totuși și în Alghero. Ne-am oprit pe faleză, la o înghețată…o ultimă înghețată.

Acum, că a sosit toamna și ne-am mai liniștit puțin cu altele, probabil că o să-mi fac timp să dezvolt puțin chestiile ce mi-au părut interesante în Sardinia. Asta și așa, că văd că articolul ăsta, destul de generalist și pe fugă, e deja destul de lunguț. Încă odată, dacă aveți planuri de vizitat Sardinia, nu le amânați. Insula merită din plin, are ce oferi și, clar, prețurile nu se vor duce în jos.

Lasă un comentariu